Chiar în momentul în care mă pregăteam să laud articolul său din ultimul număr din „Idei în dialog”, am aflat că Traian Ungureanu a fost îndepărtat de la „Cotidianul”. Redacţia a precizat că a luat această decizie după ce TRU a confirmat că va candida pentru PDL. „Cotidianul” e liber să ia, de bună seamă, orice decizie. E păcat însă că a luat-o pe aceasta. O spune un cititor asiduu, dar şi un fost colaborator al „Cotidianului”. În ceea ce mă priveşte, am decis eu însumi să întrerup colaborarea cu gazeta mea preferată în 2005, atunci când am mers la Externe. Am avut în minte două motive: în primul rând, e vorba de rezerva diplomatică, adică de reţinerea care e cerută fiecărui diplomat, şi cu atât mai mult unui secretar de stat la Externe, de a se pronunţa public în materii politice. Era vorba, apoi, despre faptul că nu mi se părea (şi nu mi se pare nici acum) firesc ca, atunci cînd eşti demnitar, să ai vreun contract cu vreo entitate privată. Mă grăbesc să spun că nimic din toate acestea nu este valabil pentru TRU. Nefiind ales, el nu e în nici un fel constrâns la rezerve şi nici la o colaborare cu o entitate privată, care nu e de altfel interzisă de lege. TRU este doar un candidat la candidatură. Eu cred că gazeta „Cotidanul” pierde o persoană care nu şi-a ascuns niciodată opţiunile. Dimpotrivă, TRU a spus pe şleau, ca în orice cultură matură, în ce crede şi cum anume am putea avea o viaţă mai bună. Aici e şi diferenţa asumată de amicul meu jurnalist, probabil viitor politician. Lumea publică românească e plină de politicieni care nu au o opţiune, dar au o apartenenţă, ca şi de jurnalişti care nu au o apartenenţă, dar au o opinie partizană neasumată. Despărţirea lui TRU de „Cotidianul” ne ajută să înţelegem că se întâmplă totuşi ceva straniu în lumea noastră. O opinie politică este şi ea o opinie. Ca oricare alta, şi opinia politică trebuie să poată fi exprimată. Din fericire, societatea noastră are suficiente resurse pentru a nu reinventa cenzura. TRU va vorbi în continuare.
Articolul său despre doamna Thatcher din „Idei în dialog” este una dintre cele mai consistente explicaţii date crizei financiare recente. Şi nu am în vedere doar România.
sâmbătă, 7 martie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 comentarii:
Dle Preda
De acum inainte sunteti membru PDL si candidat la PE; e imbucurator sa citesc opiniii inteligente din partea cuiva care face parte din PDL (in comparatie cu non-combatul si mutenia din ultimii 4 ani a membrilor PDL), dar corect este ca de acum inainte, avand in vedere si calitatea dvs. de candidat, sa puneti pe masa, odata cu formularea problemei si solutia ei.
Daca noi, aici, nu avem "cultura politica" sa intelegem aceasta diferenta subtila de drept la opinie, cine sa formeze aceasta cultura?
Pai, cine altcineva decat aceiasi: Patriciu-Voiculescu-Vantu... vor forma si in continuare "lipsa" de educatie politica.
In cazul acesta, as astepta sa vad ce solutii aveti dvs. - pentru ca eu va marturisesc ca nu mai merg la vot sa votez nimic.
PDL are intentii bune, dar nu militeaza pentru ele. Nu are un ziar de atitudine, nu militeaza pt. nimic, nu are nevoie de o populatie educata politic, deci nu are nevoie de nimic de la romani.
De ce sa mai votez atunci un partid pe care nu-l intereseaza populatia?
Dl Preda,
Asteptam raspuns la comentariul nr 1
Suntem mult mai multi decat credeti dvs.interesati sa-l aflam
Multumim
În principiu sunt de acord că trebuie să existe o procedură în atare situaţii. Totuşi rămîne destul loc pentru…
Întrebări:
De ce nu a aşteptat dl. Buşcu demisia formalizată a domnului Ungureanu? Nu ştim, dar putem presupune. La luat ura pe dinainte. :)
Conţinea contractul vreo clauză în sensul încetării colaborării în situaţiile de carantină politică? Nu ştim, dar, se pare că nu.
Era aşa de greu ca, de la data aflării intenţiei protagonistului, şi pînă la clarificarea noilor condiţii de (ne)colaborare să fi stat scris sub numele semnatarului cuvintele: candidat la candidatură pentru Parlamentul European din partea PDL? Prin ce ar fi lezat acest detaliu pudibonderia editorială, din moment ce se cunosc de ani de zile afinităţile domnului Ungureanu, iar semnătura sa, oricum întra în categoria opinii, altminteri, marcată cu însemne vizibile?
Cu ce ar fi lezat (reflectată în) volumul vînzărilor, continuarea colaborării domnului Ungureanu pînă la desfacerea pe baze reciproc acceptate a contractului? Se ştie că, de regulă, colaboratorii, cu cît sunt mai mulţi, cu atît aduc scoruri mai mari vînzărilor, în comparaţie cu “regularii". O pot argumenta din propria experienţă.
Sunt cîrciumar într-o ţară normală. Obişnuiesc să angajez în regim ultra-flexibil, diverşi oameni. Cînd colaborarea încetează, este în interesul meu ca ambele părţi să lase loc de bună ziua. Pentru că, fiecare om plecat de la mine, se va întoarce, mai devreme sau mai tîrziu, însoţit de alţi oameni, la rîndul lor, virtuali clienţi. Cu alte cuvinte: adio, dar rămîi cu mine, spre folosul nostru. Prin dipreţul arătat faţă de un colaborator, Cotidianul a încălcat regula de aur, iar asta nu va întîrzia să-şi arate efectele, posibil devastatoare. În contabilitate. :)
Andra imi cere solutii, iar Desves confirma interesul pentru o explicatie suplimentara. Spun "explicatie" pentru ca doar despre asa ceva poate fi vorba, nu despre o solutie. Cred cu tarie ca opinia politica trebuie sa poata fi exprimata. Daca ea e redusa la cateva secunde pe ecranele tv sau la ceea ce gazetarii spun despre ea, atunci politica e margianlizata. TRU e o persoana care a asumat mereu opiniile politice. Nu cred ca se va schimba ceva. Cotidianul putea fi o tribuna. Cititorii gazetei ar fi avut numai de castigat.
Domnule Cristian Preda,
Imi cer scuze daca tonul meu a sunat ca o "somatie"; realmente imi pare rau... nu am dorit asta. Ati observat ca am ales sa pun intrebarea abia *dupa* ce articolul a iesit din actualitate.
Va multumesc mult pt. aceasta "explicatie"; nu va ascund ca am cerut un fel de explicatie multor oameni publici; dintre toti doar dvs. si dna. Aina Mungiu ati vut bunavointa de-a oferi un raspuns.
Datele statistice confirma explicatia dvs.: fata de 2004, de exemplu, cand 28% dintre romani erau interesati de politica, in 2008 mai erau doar 6%.
O scadere cu o viteza mare, cca. 5% pe an.
In acest ritm populatia educata va ajunge sa fie condusa de politicieni ALESI de idioti, formati pe banda rulanta de mecanismul de idiotizare continua care e presa in acest moment.
Nu incetez sa ma minunez ca acest fapt nu ingrijoreaza pe nimeni si ca aceasta problema nu figureaza pe agenda politica a niciunui partid. In acest ritm vom inceta sa mai fim o comunitate.
Pare – de la distanta cel putin – pare ca si PDL-ului ii convine de minune situatia asta desi, daca ma uit in Strategia nationala de securitate, ce se intampla acum ar trebui incadrat la “atentat la ordinea de stat” – pt. ca ordinea de stat in Romania este “democratia” conform constitutiei, ori, disolutia participarii publice la vot (promovata prin media) e chiar un atac la functionarea democratica a statului.
“Solutiile” posibile: ar putea fi modificata legea audio-vizualului si s-ar putea armoniza cu legislatia europeana, sau, poate, ma gandesc ca un principiu esential cum e acela al apararii dreptului la informare corecta, la interzicerea monopolului de presa, si multe altele - ar putea fi trecut direct in constitutie.
Poate ca odata alesi in Parlamentul European dvs. si colegii dvs. din PDL, TRU, Sever Voinescu si altii, veti avea mult mai multa autoritate pt. a pune (si) aceste lucruri pe agenda publica.
Si, pt. ca tot am ocazia aici, vreau sa va spun ca aparitiile dvs. la tv imi par ca aduc o combinatie frumoasa de farmec si relaxare in discutii. Nu credeam ca se poate obtine asa ceva (mai ales la televizor).
Va multumesc mult pentru raspuns si va doresc mult succes in alegeri.
Dl Preda,
Eu cred ca solutia este simpla: o presa si o televiziune alternativa care sa EXPLICE cetatenilor in mod CORECT actiunile PLD .In felul acesta fiind contracarate toate deformarile ,insinuarile si murdariile exprimate in presa in prezent
Nimic altceva.
Ceea ce am inteles eu, dupa cateva luni ,cautand explicatii si punand intrebari in stanga si dreapta este ca :
Presa actuala este de facto falimentara . Ca este mentinuta artificial in viata de patroni doar pentru a influenta si induce anumite curente in opinia publica ,fiind folosita ca un mijloc de santaj pentru obtinerea altor avantaje economice.
Cu atat mai mult este nevoie de o presa alternativa.
Nu prea indrazneste nimeni sa investeasca in presa ,mai ales acum, pentru ca ,iarasi exista riscul de faliment.
In aceste conditii ce pot eu sa spun este ca daca se hotaraste totusi cineva sa construiasca aceasta presa alternativa ,eu ma ofer sa lucrez voluntar : 2-3 ore/zi,-atat cat ma pricep eu-pentru a ajuta .Puteti sa transmiteti adresa mea de email,in cazul in care apare o astfel de oportunitate.
Sunt convinsa ca vor fi si alti romani care se vor oferi VOLUNTAR pentru a ajuta acesta initiativa si care se vor sacrifica de dragul democratiei pe care o dorim
Trimiteți un comentariu