La CADI

CADI este acronimul Centrului de Analiză şi Dezvoltare Instituţională. Acest centru a organizat miercuri 11 februarie o dezbatere despre relaţia serviciilor de informaţii cu societatea. Au participat voci influente din ONG-uri (dnii. C.Pîrvulescu, S.Ioniţă, S.Cucerai, L.Mureşan, R.Nicosevici, M.Zulean, H.Terpe), ca şi directorii celor două servicii de informaţii – dnii. G.Maior şi M.R.Ungureanu – şi consilierul Preşedintelui pentru securitate naţională, dl. I.Fota. Valeriu Stoica, părintele spiritual al CADI, mi-a cerut să moderez acest dialog. Am acceptat amabila invitaţie şi pot spune că nu am regretat deloc: dialogul a fost util. E bine ca ONG-iştii să se poată exprima în deplină libertate, e bine ca responsabilii serviciilor speciale să vadă cum gândesc persoane care şi-au articulat credinţele despre stat şi cetăţean într-un mod sistematic. Două probleme mi-au atras atenţia. Prima este o chestiune de societate. Ascultând intervenţiile, mi-am dat seama că, într-un anumit sens, societatea noastră este foarte liberală, dar nu şi democratică. De ce spun acest lucru? Pentru că scepticismul, suspiciunea, critica (uneori, radicală) fac parte de-acum din cultura noastră publică. Nu discut aici formele în care se manifestă această conştiinţă liberală: ele merg de la viziune sistematică la onomatopee. Vă las plăcerea să aşezaţi în dreptul fiecărei formule un portret. Ceea ce este cert e faptul că orice subiect public e mai întâi de toate suspectat, criticat, pus sub semnul întrebării, la limită demolat. Aceasta e faţa liberală a României. Regimurile europene nu sunt însă doar liberale, ci şi democratice. Două dintre reperele esenţiale ale democraţiei sunt încrederea şi optimismul. Regimurile occidentale sunt, de fapt, rezultatul interacţiunii culturii critice liberale şi a culturii optimist-democratice. La noi, această a doua parte este foarte precară. Neîncrederea e monedă curentă. După 1989, cine spune că are încredere, că nu totul e negru, că trăim o viaţă mai bună decât în comunism e privit cu maximă suspiciune. De aceea, orice discuţie despre instituţii şi cu deosebire despre servicii de informaţii decade în lamentaţie. Imediat ce am spus azi, la dezbaterea CADI, că mă simt trăind în 2009 într-o ţară europeană, nu în România comunistă din 1988 sau 1989, cineva a găsit cu cale să spună că se simte trăind în 1984, adică într-un univers orwellian. Regăsirea încrederii este esenţială. Fără ea, viaţa noastră politică va părea dacă nu penibilă, cel puţin searbădă. A doua observaţie pe care mi-a inspirat-o dezbaterea de la CADI este următoarea: deşi e un for liberal sau poate tocmai pentru că e aşa ceva, CADI a reunit voci foarte diverse. De la libertarieni, pentru care statul nu a fost inventat decât pentru a fi detestat, până la conservatori care cred nu doar în libertatea cetăţeanului, dar şi în demnitatea statului, au fost reprezentate acolo multe nuanţe. Sigur că asemenea deosebiri conduc la poziţionări foarte diferite în privinţa serviciilor speciale: pentru un libertarian care crede că statul trebuie vândut „bucată cu bucată”, cum spunea mai demult David Friedman, e evident că serviciile de informaţii pot fi abandonate fără ezitare. Un conservator va spune contrariul. Dincolo de concluzii şi de coerenţa unui discurs sau a altuia, a fost prima dată când am avut sentimentul că o dezbatere publică antrenează perspective ideologice realmente diferite. Vidul ideologic despre care vorbeşte într-un editorial din „Cotidianul” de miercuri dl. C. Pîrvulescu mi se pare, de aceea. o exagerare. Elitele intelectuale şi politice sunt, de fapt, structurate. Le lipseşte poate curajul de a spune „sunt conservator” sau „liberal” sau „creştin-democrat”. La finalul discuţiei, mi-a venit de aceea să exclam: sunt liberal, dar cred că nu poţi fi azi liberal fără a fi şi democrat. Spun asta pentru că am convingerea că o critică fără încredere diminuează societatea, nu o îmbogăţeşte.
PS Aflu de pe blogul lui Bleen că au început nominalizările pentru Roblogfest şi că mă număr printre cei luaţi in seamă. La nici 3 săptămâni de la lansarea acestui blog, sunt flatat. Detalii la http://roblogfest.ro/.