Miercuri la pranz, Institutul de Studii Populare organizeaza dezbaterea „Constitutia cetateanului”.
E vorba despre posibila revizuire a Actului nostru fundamental. Eu cred ca se impun cel putin doua modificari. Prima vizeaza clarificarea regimului, adica a raportului dintre puteri. A doua are ca obiect decupajul teritoriului.
Amenajarea regimului inseamna, in opinia mea, cel putin cinci elemente: (A) natura legislativului – unicameral sau bicameral; (B) relatia dintre legislativ si executiv – cu trei variante: (b1) ambele ramuri ale executivului (si seful statului, si seful guvernului) sa fie desemnate de Parlament; (b2) doar premierul sa fie ales de Parlament, seful statului urmand sa fie votat de cetateni si respectiv, (b3) executivul sa fie ales separat de legislativ (precum in America), guvernul nefiind o emanatie a legislativului, ci echipa Presedintelui ales; (C) relatia dintre legislativ si puterea judecatoreasca, care poate tinti fie separarea completa, fie dependenta celor doua puteri; (D) configuratia Curtii constitutionale, din doua puncte de vedere: al recrutarii membrilor, respectiv al atributiilor; (E) definirea cetateniei, din perspectiva drepturilor, dar si a relatiilor cu strainii, altfel spus cu cetatenii din Uniune si mai ales din afara ei. Din punctul B, decurge si un anumit mod de intelegere a dizolvarii legislativului: in cazul b1, dizolvarea e prerogativa premierului; in cazul b2, ea apartine sefului statului, iar daca se recurge la b3, dizolvarea nu e atributia nici unei ramuri a executivului.
Organizarea teritoriului are drept exigenta gasirea unui echilibru intre (i) nevoia dezvoltarii si (ii) accesul la servcii publice. Dezvoltarea e blocata acum de doi factori: numarul mare de diviziuni administrative (in medie, un judet la 500 de mii de locuitori) si egoismul judetelor. Nefiind prea mari, judetele existente s-au transformat in feude, cu baroni si clientela de partid. Egoismul fiecarui baron blocheaza, pe de alta parte, cooperarea la nivelul regiunilor de dezvoltare care asociaza mai multe judete invecinate. Fiecare ajunge sa doreasca nu atat cresterea propriei zone, cat blocarea vecinilor. Accesul la servicii publice e in acest moment prost. Sporirea dimensiunii teritoriale a judetelor risca sa il deterioreze, daca nu se gaseste cu cale sa se distinga in mod clar cine ce face la nivel de comuna/oras, respectiv la nivel de judet (sau regiune, daca se opteaza pentru acest nume diferit). Ameliorarea serviciilor depinde de clarificarea mandatului diversilor alesi si a atributiilor fiecarui nivel.
Exista doua tipuri de adversari ai unei revizuiri constitutionale. Unii sunt parlamentarii, ceilalti sunt baronii locali. Primii se tem de diminuarea numarului de colegii. Ceilalti au grija sa nu-si piarda influenta, mai greu de configurat daca teritoriul e mai mare. Introducerea unui scrutin majoritar intr-un tur la alegerea presedintilor de consilii judetene si mitul uninominalului au sporit forta acestor doua categorii. Nu e sigur ca a sporit si autoritatea lor. Singura autoritate care va conta va fi cea a cetateanului.
miercuri, 28 ianuarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
Dom'Profesor,
pe scurt, doar relatia dintre puterea centrala si cea locala sa fie buba?
E aproape ca in Afganistan, raportul dintre puterea centrala si cea tribala. Reconstructie post-conflict la greu.
Omagii,
nu pot sa nu observ ca, pe internet, in special, si in mass media, in general, discutiile despre nevoie de o noua constitutie au disparut. a fost tocat "dictatorul" basescu si gata, s-a trecut la pasul urmator. acum la moda e daca va candida basescu si daca va ingheta salariile. maine...
@vali pleasca
Temele propuse de Presedinte nu au fost ocolite intamplator de ceilalti actori politici; orice angajare a unei dispute in registrul propus de Presedinte este din pornire pierduta de acestia. Nu pentru ca Presedintele ar iesi neaparat invingator in disputa de idei; e foarte posibil ca o discutie serioasa sa evidentieze probleme insurmontabile ale constructiei politice propuse de acesta; dar ocolind dezbaterea si punand doar eticheta "dictator", oponentii Presedintelui procedeaza corect, pentru ca orice dezbatere de idei risca sa le alieneze alegatorii; acceptand ca Presedintele este un interlocutor, ar insemna sa accepte ca ideile lui ar putea avea valoare, deci ar merita discutate si deci Presedintele ar fi un interlocutor valid; ori, incepand cu sedinta Parlamentului in care Vacaroiu a patronat circul orchestrat de Vadim, continuand cu lovitura de stat a celor 322, teza majora a oponentilor Presedintelui a fost ca acesta nu poate fi considerat un interlocutor valid in orice dezbatere publica pe marginea institutiilor democratice ci e doar un personaj politic izolat, cu tendinte dictatoriale.
Si totusi, domnule Preda:
1. De ce credeti ca odata instalata o organizare a tarii in 5 regiuni, cei 5 guvernatori nu vor deveni mult mai baroni regionali decat ceilalti de acum. Eu vad astfel puterea centralizandu-se, nu descentralizandu-se, asa cum se cere in UE. Si ce interes ar avea un guvernator de Moldova si ce fonduri sa investeasca in satul Cucuieti pentru a fi votat. Pe cand acum, vrei nu vrei, senatorul sau parlamentarul de judetul X din Moldova a bagat un ban in construirea drumului si podului din sat...
Eu nu m-am convins inca sigur daca de modificare administrativa teritoriala avem nevoie sau doar de inasprirea legilor antibaroni actuali, DNA si politie economica...
cititorule anonim, pentru ca e criza si ca m-ai botezat, astept un miel de la tine. :)
in rest, sunt total de acord cu tine, iar consecintele acestei stari de fapt sunt dezastruoase nu doar pentru ideea de stat de drept in romania, ci si pentru mine, in particular, ca simplu cetatean. dincolo de asta, nimic nu opreste restul clasei politice, restul formatorilor de opinie, restul specialistilor sa conlucreze, sa dialogheze in ideea unei constitutii mai bune. faptul ca nu o fac nu ma fac decat sa trag urmatoarele concluzii, care pot fi trase si separat, si impreuna:
1. nu pot.
2. nu vor.
Domule Preda,
V-am adresat de doua ori intrebari (pe Hotnews) in legatura cu libertatea presei si modul in care influenteaza ea ce-a mai ramas din democratia din Romania, dar mai ales in legaturacu sansele unei "dezbateri" - nationale si corecte - asa cum ati spus ca va doriti sa existe in legatura cu constitutia.
Nu ati raspuns niciodata, asa ca insist, pentru ca ma gandesc ca, daca problema constitutiei e atat de complexa - chiar si pt. mintea unui roman cu o cultura politica medie ca a mea - ma gandesc, oare cum se vede ea de la tara sau din postura unui om obisnuit?
Se vede evident prin ochii televiziunilor, care - pana acum cel putin - au reusit tot ce si-au propus.
La referendulul pt. vot uninominal majoritar au reusit sa creeze un blocaj mediatic perfect, iar la ultimele alegeri au reusit sa construiasca absenteismul ca un curent de opinie care s-a raspandit extraordinar de eficient - tocmai cand romanii aveau sansa - unica in istoria de pana acum si in ultimii 18 ani - sa scoata pt. totdeauna din viata politica capii mafiilor politice si mediatice.
In aceste conditii, va intreb:
Fara PRESA LIBERA discutia despre constitutie nu ramane doar un hobby pentru snobilimea intelectuala, care reactioneaza la randul ei - pozitiv sau negativ - dar intotdeauna in limitele date de libertatea presei, deci tot dupa cum canta aceeasi PRESA ?
Nu jucam intr-un cerc inchis ?
Fara PRESA LIBERA in Romania nu se va mai intampla nimic semnificativ.
Dupa ce referendumul pentru vot uninominal majoritar a esuat din cauza blocajului mediatic, iar alegerile pe vot uninominal au esuat datorita eficientei televiziunilor in a construi absenteismul –
a arunca pe piata discutia despre o noua constitutie, nu inseamna de fapt a dori sa sacrifici cu buna stiinta oportunitatea schimbarii constitutiei?
De ce nu considerati mai degraba Monopolul mediatic drept un adeversar al “Revizuirii constitutiei”, pentru ca cel putin acest “adversar” poate fi neutralizat cu mult mai usor iar neutralizarea lui aduce de la sine un castig pentru democratie care e poate mai “greu” decat revizuirea constitutiei insasi ?
Este atat de dificil ca problema presei sa devina “o problema” – cat timp ceea ce fac Voiculescu-Patriciu-Vantu nu este nici i-legal nici i-moral (daca privim din punctul lor de vedere, oamenii fac o politica mediatica in slujba partidelor pe care le reprezinta si nimic mai mult, ceea ce nu e interzis de nicio lege).
De ce credeti ca PDL nu face la randul lui – ceea ce fac Voiculescu-Patriciu-Vantu ?
Considetati legitim ca PDl sa acuze in aceste conditii pe oamenii astia si “presa ticaloasa” – deci sa directioneze romanii spre o falsa lupta care le consuma inutil energia ?
Cine castiga de fapt din jocul pasiv al PDL ?
Andra
@vali plesca
http://www.ziare.com/_files/Image/news/289/tb_240_288149_0804_miel.jpg
dnu, de ce nu spuneti adevarul?nu politicieni sau baroni au fost la intilnire cu dv. conf. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5359958-cristian-preda-discuta-online-despre-modificarea-constitutiei-luni-ora-16-00.htm.
au fost oameni obisnuiti(nu aventurieri), cum clamati, cind le doreati opiniile si argumentele pe site.acesti oameni obisnuiti(n.<50) considera aberanta gogotita noua-revizuirea constitutiei!in favoarea celor debitate de dv,cum credeti ca pot sa judece corect 22 de mil. oameni stresati de inceputul crizei? apoi, ceasta revizuire ar fi ca o operatie a unui om pe creer,in coma de inima.haide,daca va dati noua intelectualitate, faceti-i cinste, sa apartina adevaratelor idealuri ale poporului roman.
Domnule Preda, vă rog, nu uitaţi să atrageţi atenţia interlocutorilor de la institut, că dacă vor parlament bicameral, trebuie să elimine din textul Constituţiei toate pasajele ce prevăd votul în plenul celor două camere. Nu de alta, dar, asta se traduce formal prin atributul unicameral.
Despre CCR
1.Statutul.a)Includerea CCR în puterea judecătorească, sau, în caz contrar, b) decăderea ei din rîndul instanţelor ale căror decizii au caracter obligatoriu.
2.Consituirea. În cazul în care condiţia 1.a) va fi îndeplinită, constituirea CCR prin vot popular direct, împreună cu alegerile pentru CSM.
3.Locul. Dacă condiţia de la 1.a) se va fi îndeplinit, ar fi mai înţelept ca, geografic, CCR să fi situată înafara Bucureştilor. Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu, Braşov ş.a. ar fi locuri potrivite.
Domnule profesor ,
va intreb de ce acum si nu mai devreme ?
nevoia de revizuire a Constitutiei nu exista de ieri ...e pacat ca legea fundamentala devine element de campanie .
Atsta timp cat in Romania sistemul politic este in mana unor persoane lipsite se morala si minim de cunostinte in ale politicii , nicio noua forma nu va schimba fondul romanesc...
Este prima luare de poziție clară pe care o citesc după raportul comisiei. Apreciez!
Presa se uită cu ceafa la reforma constituțională în timp ce umflă nejustificat teme minore chiar și pentru un blogger-2009.
Trimiteți un comentariu